Aici poți asculta Radio Poema

marți, 12 septembrie 2017

Adrian Păunescu-Spune-mi ceva, recită Adrian Moldovan


Dacă-am să te chem
Dă-mi măcar un semn
Fie și-un blestem
Din partea ta.
Totuși, nu știu cum
Pentru-atâta drum
Ce-a-nceput acum,
Spune-mi ceva.

În noaptea despărțirii dintre noi
Copacii cad pe drum din doi în doi, 
În ochi mă bate viscolul câinesc
Și am venit sa-ti spun ca te iubesc.

Probabil drumul meu va duce-n iad
Mă-mpiedic de o lacrimă și cad
Și iar adorm și iar mi-e dat un vis
Că biata cifră doi s-a sinucis.

Și de atâta viscol vestitor
Nu ochii mei, ci ochii tăi mă dor, 
Că tineri am intrat și cu ce rost,
Și ce bătrâni ieșim din tot ce-a fost.

Nici aripile zboruri nu mai pot, 
E numai despărțire peste tot
Și se aude că va fi mai greu
Decât vom fi departe tu și eu.

Dar nu pentru a-ți spune că e rău
Am dat cu bulgări mari în geamul tău, 
Ci ca să știi, în viscolul câinesc, 
Că plec și mor și plâng și te iubesc.

Și vreau să-ți dau cu acte înapoi
Dezastrul împărțirilor la doi, 
Ca să-nțelegi și tu ce-i cuplul frânt
Și cum e să fii singur pe pământ.


sâmbătă, 9 septembrie 2017

Ioan Grigoraș & Liliana Trif - Te-aștept printre fecioare, recită Adrian Moldovan și Adina Velcea


- Voi fereca cu lacăt potecile din crâng
Să nu mai știe nimeni că te aștept și plâng

Că noaptea e pustie când pasul tău ușor
Nu trece ca o boare pe-al florilor covor.

Să nu mai treacă vântul, dacă nu treci cu el
Și timpul fără tine se scurge infidel,

M-atinge cu aripa pe sufletul încins,
Ar vrea să mă doboare, dar nu cedez învins.

Te-aștept printre fecioare desculță să cobori
Să-mi fie toamna lungă, iubirea fără nori.

- O să începem toamna, ca-n fiecare an,
Pe-aleea-nveșmântată în frunze de castan.

Tristeţea primei zile, ce-adună-n ochii tăi
Oceane de nelinişti, brăzdate de văpăi,

Se va topi, iubite, sub pleope-ntr-un sărut
Din care-n nopţi senine promit să fac un scut.

Va curge vinul roşu în cupe de cristal
Şi-l vom gusta alături pe-al timpului portal.

În edenul dorinţei mai dă-ne-o noapte, Doamne,
Să ne-nfruptam din fructul oprit al unei toamne.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Cătălin Codru - Viață de un minut, interpretare Adrian Moldovan



Am plecat iubito unde nu e moarte
Unde sacagii scriu... și poezii

Sunt într-o pipetă ca luna lui Marte.
Aici nu sunt vise sau alte prostii.

S-au lungit pereții... s-a mutat fereastra,
Vânturile toate cred, c-am ațipit,
Sub perdeaua lumii , plânge clipa asta,
Eu îi mint iubito... că sunt viu, subit.

Orologiul minții uită să mai bată
Sufletul e cartea cerului durut
Să nuntim iubito viața incă-odată
Trăind viața toată doar într-un minut.




catalincodru.blogspot.ro

vineri, 8 septembrie 2017

Costache Ioanid - De dragul tău, voce Adrian Moldovan



Ce dor frumos, ce Rai ne leagă..
Eu cânt cu lacrimi, Tu le-alini!
De dragul Tău mi-e lumea dragă
Ca-n ea te văd şi-n flori şi-n spini!

În crinii albi Ţi-e sărutarea,
În maci văd sânge pe Calvar..
De dragul Tău mi-e dragă valea
Şi cerul fără de hotar!

În bulgari reci te văd cum sameni
Şi-n spini, văd pasii-nsangerati!
De dragul Tău iubesc pe oameni..
Azi sunt străini! Iar mâine, fraţi!

Când turme trec ducându-şi dorul
Şi spune-un fluier "Sunt cu voi!"
De dragul Tău mi-e drag pastorul
Ce-şi pune pieptul printre oi!

În cei aleşi îţi văd iubirea,
Cu ei, cântându-Ţi psalmi în văi!
De dragul Tău, le sorb privirea..
Pe-obrajii lor, sărut pe-ai Tăi!

Şi cât mi-e dat să nu-Ţi văd Faţa
Dorit de stele ca un mag,
De dragul Tău, mi-e dragă viaţa,
Şi moartea... nu-i decât un prag!