Adrian Păunescu-Cui să te cer. voce Adina V. și Adrian Moldovan

Şi iarăşi este noapte, cu Beatles în eter,

Şi nu ştiu cui din lume să îi trimit scrisoare

Să-i spun că vanitatea NU e nemuritoare

Pe TINE pentru MINE de-a pururi să te cer.

Miros de buze arse încep să simt în nări

Şi mâinile-mi transpiră pe rând, şi cald şi rece,

Aş adormi, dar teama absurdă că vei trece

Mă face să-mi pierd noaptea printre soldaţi...călări.

Acum eşti lângă mine, dar mâine...unde eşti,

Mi-e teamă că de iarna cu spic de viscol verde

Vei fi încercuită ca eu să te pot pierde,

Halucinantă cota hambarelor cereşti...

Ca o subversiune iubirea mea va fi

Şi-atât cât este astfel şi de nimic nu-mi pasă

NU dau această sfântă iubire furioasă

Pe nicio viaţă lungă cu nopţi de zile gri !

De mâna mea aceasta, ce-abia te-a mângâiat

Şi au venit călăii s-o ia şi s-o reteze,

Vei înflori sălbatec la orice metereze

Sau vei muri de mâna ce nu m-ai meritat...

EU ştiu că-i o pedeapsa să-i fac pe toţi eterni,

Dar eu v-aş da această pedeapsă infernala,

Să duceţi veşnicia în oase, ca pe-o boală

Şi eu să mor alături ca iarna între ierni.

Stăm ochi în ochi într-una şi nu ne mai vedem,

Îmbătrânesc privindu-ţi iluminarea sfântă,

Căderea mea cu milă surâsul tău îl cântă,

Că TU vei crede mâine că EU ţi-am fost blestem...

Pe străzi întortocheate mi-s umbrele perechi,

TU mergi spre SUD într-una, EU caut numai NORDUL,

Şi cu un trăsnet tragic ne trage dezacordul

Să dăm o viaţă nouă unor tipare vechi.

Şi între noi e crivăţ, e moarte şi sunt ani,

În teatrul nostru vine scadenţa aşteptată,

Sunt mulţi ce ne filează, vin nopţile de plată

Se joacă iarăşi Hamlet de Shakespeare în Balcani....

........................................­.............................

Atâta despărţire într-un moment mărunt,

Atăta tragedie într-o-ntâmplare blândă,

Îmbracă-ţi nostalgia, vin ceilalţi să te vândă,

Te mai IUBESC în totul, în rest şi-n amănunt...