Nu-i doar un praznic, de Crăciun, ci mult mai mult…
Nu-s doar betele şi culoare,
E mult mai mult decât o simplă sărbatoare,
E harul întrupat în Prunc Preasfânt.
Trecut-au zeci de ani de-atunci, chiar mii,
Dar nu putem uita că-n ast zi,
O poartă s-a deschis, spre veşnicii.
Nu-i doar un praznic, de Crăciun, ci mult mai mult…
În ieslea rece şi cu fân puţin,
Ni s-a născut atunci, Copil Divin
Şi biata mamă, cum privea la El,
La fiul, Domnul ei, Emanuel.
Vedea pe chipul Său desăvârşire,
În ochi cerească promisiune şi-mplinire.
Nu-i doar un praznic, de Crăciun, ci mult mai mult…
De-ar fi ştiut atunci că Dumnezeu,
Le-a vizitat planeta, ce iudeu
Ar fi respins să-L găzduiască-n casă?
Firavul Prunc, Fiinţă maiestoasă,
Divin şi Sfânt şi-a dezbrăcat veşmântul
Şi-n umilinţă a-ntrupat Cuvântul.
Nu-i doar un praznic, de Crăciun, ci mult mai mult…
Mesia care conducea tot Universul,
Ne-a pus atunci pe buze, cântul, versul,
Ne-a dat din dragoste, speranţa-n veşnicie,
O şansă-a mântuirii doar prin El şi bucurie,
Ne-ndrumă azi din cer, prin Duhul Sfânt,
Căci peregrini suntem pe-acest pământ!
Nu-i doar un praznic, de Crăciun, ci mult mai mult…
Speranţă, bucurie, îndrumare,
Cum poţi să mai străbaţi vechea cărare,
Când de la iesle până la Golgota,
Isus a strâns la piept, toata liota,
Bogaţi, sărmani, măreţi, umili şi-n dar,
S-a dat pe Sine Însuşi, la calvar?
Nu-i doar un praznic, de Crăciun, ci mult mai mult…
Izbândă-n încercări şi suferinţă,
E pacea sfântă în a ta fiinţă,
E absolutul într-o formă relativă,
Normalitate, într-o lume în derivă,
Lumină, Adevăr şi Viaţă. E credinţa,
E Logosul ce-mparte biruinţa!
Nu-i doar un praznic, de Crăciun, ci mult mai mult…
E promisiune, împlinire
Şi dincolo de vremi, desăvârşire…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu